Plutonier adjutant Mirel Lupu, desemnat ,,Pompierul lunii noiembrie 2018”

Sursa foto: ISU Vrancea
Sursa foto: ISU Vrancea

Plutonier adjutant Lupu Mirel este un optimist convins și vede întotdeauna partea plină a paharului. După terminarea liceului, în anul 1999 a fost recrutat pentru satisfacerea stagiului militar fiind repartizat la Grupul de Pompieri Vrancea. Așa a ajuns să îmbrace pentru prima dată haina de salvator. El s-a integrat repede în echipă ceea ce a contribuit și la adaptarea sa, destul de ușor, la rigorile militare. Ca militar în termen a participat la câteva intervenții de stingere a incendiilor.

Nu i s-a părut greu, ba chiar i-a plăcut foarte mult. Își amintește și acum prima intervenție. O oală uitată pe aragaz în timp ce proprietara, o femeie în vârstă, plecase la piață. Fumul ce ieșea pe fereastra apartamentului i-a alertat pe vecini, care au sunat imediat la pompieri. Aceștia au spart ușa cu ranga și au înlăturat de pe aragaz oala care încă nu apucase să ia foc. Față de cele întâmplate, mai mare a fost sperietura femeii care la întoarcere nu știa cum să le mulțumească pompierilor care îi salvaseră casa.

Atunci a trăit prima oară emoția de salvator, care l-a făcut să-și dorească să continue acest drum. După șapte luni de armată, a aflat că se depun dosarele pentru admiterea la Școala de Subofițeri de Pompieri Boldești. Nu a stat pe gânduri prea mult, știa că viitorul lui e să fie pompier. A fost admis. În școală a fost comandant de grupă, un avantaj dobândit în urma practicii și cunoștințelor acumulate în cele șapte luni de armată. După terminarea școlii de subofițeri a fost repartizat tot la Grupul de Pompieri Vrancea, dar de această dată la Stația de Pompieri Panciu.

Din anul 2002 și până în prezent a participat la sute de misiuni îndeplinind întâi funcția de comandat de echipaj, ca mai apoi să devină coordonatorul intervenției prin numirea în funcția de șef gardă de intervenție – stingere. Rezultatele muncii i-au oferit multe mulțumiri sufletești. Acum trei ani în timp ce se afla la o acțiune de recunoaștere, o femeie cu o fetiță de mână a venit la pompieri și le-a zis: ”Vedeți! Ea e fata pe care ați salvat-o acum șapte ani la Movilița când televizorul a luat foc în cameră cu ea.” S-a bucurat să o îmbrățișeze, el fiind cel care a salvat copila.

Întrebat fiind care este cea mai mare satisfacție profesională, el a răspuns: ,,Faptul că sunt pompier! Aceasta este cea mai mare realizare profesională. De-a lungul carierei mele m-am confruntat cu diverse cazuri și situații, de la incendii la salvări de animale, de la descarcerări la intervenții la inundații, la un moment dat, prin 2005, am fost și negociator. Un domn supărat se urcase pe un stâlp și amenința că se aruncă, oamenii nu au știut ce să facă și au chemat pompierii. Ajuns la locul unde se desfășura neplăcutul eveniment, l-am întrebat care îi este nemulțumirea,   l-am ascultat, i-am mai pus câteva întrebări, i-am dat câteva sfaturi, după ce am reușit să-i câștig încrederea, i-am oferit o țigară, acest lucru determinându-l să coboare. Văzând că am reușit să-l conving să coboare, nu l-am mai lăsat apoi să urce. Întotdeauna trebuie să știi care este rolul tău, iar ca pompier rolul tău este să fii salvator. Noi lucrăm în echipă și acționăm doar în sprijinul cetățeanului. Chiar și atunci când au loc evenimente nefericite, noi, pompierii, ne străduim ca aportul nostru să fie în favoarea cetățenilor și rezultatul misiunii să fie pozitiv.”

Așa s-a întâmplat și în data de 19 noiembrie 2018, când la ora 16:55, Stația de Pompieri a fost solicitată să intervină la un accident rutier în urma căruia un autocar cu 14 persoane s-a răsturnat în afara părții carosabile. Ajunși la fața locului situația se prezenta astfel: 12 persoane, dintre care 5 rănite se autoevacuaseră, iar două erau rămase încarcerate în autocar. Echipajul coordonat de șeful gărzii de intervenție, plutonier adjutant Mirel Lupu, a fost primul care a ajuns la locul evenimentului. Până la venirea în sprijin a forțelor de intervenție de la Detașamentul de Pompieri Focșani, acesta a organizat intervenția și a asigurat acces rapid către victime reușind să salveze una dintre victimele încarcerate.

Cealaltă victimă încarcerată, din nefericire, avea leziuni incompatibile cu viața.  Pentru modul în care a acționat și profesionalismul demonstrat în timpul intervenției a fost desemnat ”Pompierul lunii noiembrie”. A fost încântat de distincția oferită, însă și-ar fi dorit ca intervenția să fi fost una fără victime pentru că lui îi plac poveștile cu final fericit.