Mărțișorul, micul obiect împodobit cu un șnur alb cu roșu, care este oferit persoanelor dragi, pe 1 martie, că vestitor al primăverii, a primit de-a lungul timpului semnificății diverse, de la dar aducător de noroc la simbol al renașterii naturii.
În general, femeile și fetele primesc mărțișoare și le poartă pe durata lunii martie, că semn al sosirii primăverii. în Moldova însă, obiceiul este că fetele să dăruiască mărțișoare băieților. împreună cu mărțișorul se oferă adesea și flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul.
Arheologii au descoperit obiecte cu o vechime de mii de ani care pot fi considerate mărțișoare. Ele au formă unor mici pietre de rău vopsite în alb și roșu, înșirate pe ață, pentru a fi purtate la gât. Cele două culori sunt deschise interpretărilor: roșul poate semnifică vitalitatea femeii, iar albul – înțelepciunea bărbatului.
Astfel, șnurul mărțișorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii.
Semnificația firelor alb și roșu ce se împletesc într-un șnur de care este prins un mic obiect este relevată și de unele legende. Astfel se spune că Soarele ar fi coborât pe pământ în chip de față frumoasă și ar fi fost ținut prizonier de un zmeu. Pentru a-l elibera, un voinic s-a luptat cu zmeul varsandu-și sângele în zăpadă. Soarele a urcat din nou pe cer și, în locurile în care zăpadă s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.
Unele tradiții spun că firul mărțișorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia, în timp ce urcă turmă la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieții copilului la naștere, Dochia torcea firul anului primăvară, la nașterea timpului calendaristic. De aceea, mărțișorul este numit de etnologul Ion Ghinoiu “funia zilelor, săptămânilor și lunilor anului, adunate într-un șnur bicolor”.
Originile sărbătorii mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că ea a apărut pe vremea Imperiului Român, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci și al fertilității și vegetației. Această dualitate este remarcată în culorile mărțișorului, albul însemnând pace, iar roșul – război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.
În prezent, mărțișorul este purtat întreagă luna martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că acesta va aduce belșug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune o dorința în timp ce atârnă mărțișorul de pom, această se va împlini. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României și Moldovei, pomii sunt împodobiți de mărțișoare. în Transilvania, martisoarele se atârnă de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se vor speria duhurile rele.
Mărțișorul este o tradiție în România, Republica Moldova și teritoriile învecinate locuite de români sau aromâni. Obiceiuri similare sunt întâlnite în Bulgaria, Albania, Macedonia.
Sursă: Pro TV
