Noua Lege de combatere a spălării banilor ar urma să fie modificată, printr-un proiect ce intră în dezbateri la Senat. Propunerile vizează modalitatea în care avocații, notarii și executorii judecătorești au obligația de a raporta sumele mai mari de 10.000 de euro.
Potrivit inițiatorilor, Legea nr. 129/2019 are referiri confuze privind aceste profesii, care sunt, practic, asimilate autorităților publice, instituțiilor de credit și celor financiare, în loc să fie tratate ca profesii exercitate în mod independent, scrie legestart.ro.
”În mare măsură, legea reia, cu puține excepții, textul versiunii oficiale în limba română al actelor normative transpuse din legislația UE. Acolo unde intervin adăugiri, se poate cu ușurință observa, textul normei naționale devine confuz, excesiv și chiar contradictoriu. În aceste condiții, se observă textele referitoare la profesioniștii care exercită în mod independent profesii juridice și care sunt, practic, asimilați autorităților publice, instituțiilor de credit și celor financiare, denaturându-li-se în mod grav utilitatea și rolul social.
Aceste entități nu realizează în mod direct tranzacții suspecte de spălare de bani ori de finanțare a terorismului. Transferurile de bani se fac prin conturi și sunt sub supravegherea instituțiilor de credit sau financiare precum și a autorităților publice, după caz. În cazul tranzacțiilor cu numerar, precum și al celor care depășesc echivalentul a 10.000 euro, obligația de raportare (stipulată la art. 7) este și rămâne valabilă.
Persoanele care exercită activități profesionale independente au, prin lege, organisme de conducere proprii sau organisme/autorități de supraveghere, după caz. Activitățile specifice principale sunt cele de reprezentare a clienților, consultanță sau înregistrare, în codiții reglementate de legi speciale. Așa cum este construit textul actual al legii, se creează premisa unei complicități a profesioniștilor independenți cu clienții ce ar putea fi implicați în activități suspecte de spălare de bani sau finanțare a terorismului.
În reglementările anterioare, pentru profesioniștii independenți obligația de raportare a tranzacțiilor suspecte se realiza către organele de conducere a profesiei și nu direct către Oficiul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Nu a existat nicio justificare pentru schimbarea acestei proceduri. Prin prezenta propunere, obligația de raportare se realizează către organul de conducere sau organismul/autoritatea de supraveghere, astfel cum sunt reglementate prin lege, aceste entități urmând a transmite mai departe către Oficiu raportul suspect. Astfel, se păstrează și esența reglementării așa cum a fost avută în vedere de directivele transpuse, dar și corelarea cu reglementările specifice profesiilor exercitate independent”, se arată în expunerea de motive.
Prin urmare, transferurile de bani se fac prin conturi şi sunt sub supravegherea instituţiilor de credit sau financiare precum şi a autorităţilor publice, după caz. În cazul tranzacţiilor cu numerar, precum şi al celor care depăşesc echivalentul a 10.000 euro, obligaţia de raportare este şi rămâne valabilă.
”Avocaţii nu sunt obligaţi să aplice măsuri de cunoaştere a clientelei în vederea determinării sursei fondurilor utilizate pentru achitarea onorariului prevăzut în contractele de asistenţă juridică. Aceleaşi prevederi se aplică în mod corespunzător şi în cazul celorlalte entităţi raportoare prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. e)-g) în ceea ce priveşte contravaloarea prestării serviciilor acestora”, prevede proiectul.
Obligația de raportare se va realiza de către autoritatea de conducere sau de supraveghere, astfel cum sunt reglementate prin lege, aceste entităţi urmând a transmite mai departe către Oficiul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor raportul suspect.
sursă: legestart.ro
