Ministerul Culturii schimbă probele la examenul de traducător autorizat

Ministerul Culturii va cere avizul Ministerului Justiției pentru un proiect de hotărâre care modifică regulamentul de organizare și desfășurarea examenului de obținere a certificatului de traducător în/şi din limbi străine.

Noile prevederi modifică aspectele referitoare la:

– componența și atribuțiile Comisiei centrale pentru acordarea certificatelor de traducător în și din limbi străine;

– termenul maxim de lansare a anunțului public privind sesiunile de examen, respectiv de constituire a comisiilor de examen și de soluționare a contestațiilor, în funcție de tipul sesiunilor: ordinare și extraordinare;

– noi reglementări cu privire la conținutului documentației de înscriere, al selecției evaluatorilor independenți și al regimului eliberării, gestionării și arhivării certificatelor de traducător;

– modalității concrete de desfășurare a examenului și de lucru a comisiilor de examen/de soluționare a contestațiilor;

– conținutul declarației de imparțialitate și confidențialitate semnate de membrii comisiilor de examen/de soluționare a contestațiilor;

– baremul de notare;

– reglementarea posibilității repartizării unei lucrări spre reevaluare unui al treilea evaluator în cazul în care, după consemnarea unei diferenţe inițiale mai mare de 1 punct între notele primilor doi evaluatori, nu este posibilă medierea notelor inițiale acordate de aceștia.

Art. 6 – (1) Certificatul se acordă în urma promovării, cu minimum nota 7 (şapte), a examenului organizat în condiţiile prezentului Regulament.

(2) În vederea susţinerii examenului pentru acordarea certificatului, candidaţii trebuie să facă dovada faptului că au cel puţin studii medii finalizate prin diplomă de bacalaureat.

Art. 8 – (1) Examenul constă în traducerea, în scris, a unui text de aproximativ 2.000 de semne tipografice sau în traducerea unor fragmente diverse de text şi exerciţii conţinând dificultăţile limbii străine solicitate și domeniului ales.

(2) Probele de examen pot fi:

a) dintr-o limbă străină în limba română (traducere);

b) din limba română într-o limbă străină (retroversiune).

Art. 10 – (3) Nu pot face parte din comisiile de examen persoanele care sunt rude sau afini până la gradul IV inclusiv cu vreunul dintre candidaţii înscrişi pentru susţinerea de examene în sesiunea respectivă ori au avut raporturi contractuale de muncă sau de serviciu cu oricare dintre aceștia.

Candidații vor avea voie, conform proiectului, cu dicționare în sala de examen.

Art. 19 – (3) Candidaţii pot folosi în timpul examenului numai dicţionare bilingve tipărite, cu caracter general sau specific domeniului de specialitate ales.

(4) În situaţia în care nu există dicţionare bilingve tipărite sau aceste lucrări nu sunt disponibile pe scară largă, candidaţii pot utiliza listări pe suport de hârtie ale unor dicţionare bilingve preluate de pe Internet, cu condiţia verificării şi avizării prealabile a acestor materiale de către preşedintele comisiei de examen.

Lucrările vor fi corectate separat, de doi evaluatori, care vor trimite notele secretarului comisiei.

Art. 27 – (4) În cazul în care se constată o diferenţă mai mare de 1 punct între notele celor doi evaluatori, preşedintele comisiei de examen comunică celor doi evaluatori necesitatea medierii notelor inițiale acordate, iar în situația în care diferența se menține, acesta decide repartizarea lucrării spre reevaluare unui al treilea evaluator. În acest caz, nota finală a lucrării este reprezentată de media aritmetică calculată pe baza celor trei note acordate.

Certificatele de traducător au recunoaștere națională.

Sursă legestart.ro