Protejarea patrimoniului cultural construit ridică o serie de probleme care exced atribuțiile Direcției Județene pentru Cultură Vrancea

Potrivit conducerii instituției nu există un cadru legislativ coerent care să prevină degradarea monumentelor istorice și să sprijine proprietarii de bună-credință care nu au la dispoziție mijloacele financiare necesare, nici măcar pentru realizarea unei minime documentații de efectuare a reparațiilor curente la un monument istoric. Costurile și termenele de realizare a documentațiilor pentru intervenții asupra monumentelor istorice sunt restrictive pentru cei mai mulți dintre proprietari, persoane private. ,,Considerăm că această situație este o consecință directă a retrocedării necondiționate a monumentelor istorice către persoane fizice care nu au avut și nu au posibilitatea de a proteja corespunzător un bun de patrimoniu. În acest caz, din păcate, legea a protejat un interes particular, cel de proprietate privată, în dauna unui interes general, patrimoniul național”, se arată în raportul Direcției Județene pentru Cultură Vrancea.

O altă problemă semnalată de conduceea instituției o reprezintă proprietarii/administratorii care nu își îndeplinesc obligațiile de protejare, nici după sancționarea cu amendă, iar repetarea sancțiunii încalcă prevederile art. 5, alin. 7 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor: ”Pentru una și aceeași contravenție se poate aplica numai o sancțiune contravențională principala și una sau mai multe sancțiuni complementare.” În cazul intervențiilor neavizate, sancțiunea amenzii nu determină revenirea la situația inițială, demolarea lucrărilor neavizate nu se poate obține decât în  urma unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, soluție incertă și de durată.

Procedura de intrare în legalitate pentru intervențiile neavizate la monumente istorice și în zona acestora de protecție nu este reglementată unitar. Potrivit reprezentanilor instituției, autoritățile locale inițiază intrarea în legalitate prin obținerea avizului impus de Legea 422/2001, iar comisia națională/comisiile zonale nu sunt de acord, de cele mai multe ori, cu avizarea unor intervenții deja realizate. ,,Potrivit Legii nr. 422/2001 (art. 24, alin. 3), agentul constatator are dreptul să dispună intrarea în legalitate, după caz: ,,În condițiile legii, în cazul realizării de lucrări neautorizate, fără avize sau care încalcă avizele de specialitate, personalul de inspecție abilitat are dreptul să întrerupă lucrările până la intrarea în legalitate, să aplice sancțiuni și, după caz, să dispună revenirea la situația inițială și să sesizeze organele de cercetare penală”, se mai arată în raport.

O altă formă a nerespectării de către proprietari a obligațiilor de protejare observată de reprezentanții Direcției Județene pentru Cultură Vrancea este abandonul monumentelor istorice. Lipsa cadrului legal pentru prevenirea/sancționarea degradării prin neglijarea/abandonarea de către proprietari a monumentelor istorice, în special a celor cu proprietari rezidenți/cetățeni ai altor țări, din Uniunea Europeană sau din afara acesteia. Practic, se arată în raport, proprietarul nu depune nici un efort în vederea asigurării pazei și conservării monumentului istoric, acesta deteriorându-se în timp, ajungând, în unele cazuri, adăpost pentru oameni ai străzii și/sau ținta distrugerii (spargerea geamurilor, distrugerea tâmplăriei, a încuietorilor etc.). Distrugerea sau deteriorarea monumentelor istorice nu este limitată, din păcate, doar la imobilele abandonate. Se constată deteriorarea voită a clădirilor istorice prin aplicarea însemnelor tip graffiti: Tribunalul Județean și Bustul lui Nicolae Filipescu de pe str. Cuza-Vodă, Mausoleul Eroilor din Focșani.